Parcare cu stil

Un nene cu logan alb a parcat pe mijlocul bulevardului, între trecere și scuar, cu botul ocupând o treime din banda a doua. Și a lăsat mașina o bună parte a zilei așa.

La genul ăsta de comportament, pedeapsa ar trebui calculată în funcție de nivelul nesimțirii, dincolo de considerentele ce țin de trafic. Nici nu trebuie să știi legislația rutieră la perfecție ca să te abții faci măgării din astea, țin pur și simplu de bun simț.

5 seriale noi care au început promițător

Nu știu dacă sunt doar eu, dar serialele care au început în ultimele luni mi se par mult mai bune decât în alți ani. Chiar și la capitolul SF-uri am găsit ceva demn se menționat.

Mr. Robot

Descrierea oficială de pe IMDB este o subapreciere grosolană la adresa potenÈ›ialului pe care care îl are Mr. Robot. Nu e un banal serial cu hackeri È™i anarhiÈ™ti, este mult mai mult de atât – meaning of life È™i chestii care te pun pe gânduri, chestii pe care le È™tii dar care-È›i sunt prezentate într-o lumină care îți poate deschide ochii.

Dark Matter

Până acum pare un Firefly cu actori mai puțin convingători. Dar e produs de Joseph Mallozzi și Paul Mullie, oamenii care au pus umărul la Stargate, deci e de urmărit. Plus că e unul dintre puținele SF-uri din ultimi ani care chiar are nave spațiale, motoare FTL și altele.

Dark Matter

Killjoys

Pentru că e SF și are nave spațiale. Pe de altă parte, treaba cu vânători de recompense în viitor mi se pare cam puerilă. Dar să vedem cum va continua.

Killjoys

Wayward Pines

O idee interesantă, actori ok și schimbări de situație. Genul care nu te lasă să întrevezi ușor situația reală sau care îți trage preșul de sub picioare când crezi că te-ai prins.

Wayward Pines

Humans

Roboți, inteligență artificială. Englezesc, slow moving, trebuie să ai răbdare să se desfășoare.

Humans

Cele mai puternice amintiri pe care le am dinainte de ’89

Aveam 10 ani, tata murise deja de 3; suficient de mic pentru a nu înțelege mare lucru, suficient de mare să mi se amprenteze amintiri puternice.  Amintirile astea sunt ca niște fulgere izolate dar foarte luminoase. Uit zilnic o grămadă de chestii, dar nu pot să uit așa ceva:

  • ”CeauÈ™esc PCR, pâinea noastră unde e?” – un vers pe care îl tot fredona bunicul din partea mamei, cel mai mare ”urâtor” de comuniÈ™ti pe care l-am cunoscut; veteran de război, a avut multe rău de tras din cauza lor;
  • televizoarele Opera È™i Olt;
  • Radio Europa Liberă È™i Vocea Americii pe un radio imens;
  • Fotbal minut cu minut;
  • 10 minute de desene animate pe săptămână, sâmbăta de la 13:15; leka nosht detsa la 8 fără 10;
  • jucam v-aÅ£i ascunselea cu frati-miu când se oprea curentul;
  • multe maidane È™i terenuri fotbal;
  • pozele cu CeauÈ™escu din toate manualele È™i clasele;
  • sticlele de lapte cu gură lată;
  • pepsi la sticlă de sticlă, vândut de câteva ori pe an la aprozar;
  • prăjitura cartof, japonezele, pufuleÈ›ii, caramele tari;
  • dezamăgirea terminării - ”nu mai avem pâine”, ”s-a terminal uleiul, marÈ›ea viitoare aducem”;
  • MoÈ™ Gerilă;
  • mingea de 35;
  • È›igăncile care treceau prin faÈ›a blocului cu cornete de seminÈ›e de un leu;