Aventuri cu cărți elecronice

DRM-ul e una dintre cele mai mari porcării care au fost inventate pentru protejarea drepturilor de autor. E o porcărie în domeniul filmelor, al muzicii și e o porcărie mult mai mare în cazul cărților.

Am cumpărat un ebook de la un magazin online, fără să mă gândesc cât timp voi pierde până voi reuși să îl citesc pe tabletă.

Când cumperi un ebook, ți se trimite pe mail un link de unde poți să descarci un fișier .acsm, care nu este decât un link către cartea propriu-zisă în format epub.

Cartea respectivă este protejată prin DRM. DRM-ul este dezvoltat de simpaticii de la Adobe. Așa că, pentru a descărca un ebook protejat prin DRM folosind fișierul-link cu extensia .acsm îți trebuie un program făcut de Adobe. Se numește Adobe Digital Edition și are versiune de Windows, iOS și Android.

După ce te prinzi de toate astea, te lovești de descărcatul epub-ului. De fiecare dată când încercam să-l descarc, atât pe Windows, cât și pe iOS, primeam eroarea de mai jos.

A mers într-un final cu Opera de Windows. Cu Chrome de Windows, Chrome de iOS și Safari de iOS mi-a dat de fiecare dată acea eroare. Nu știu de ce, dar, aparent, e o problemă de browser.

DRM-ul are rolul de a limita numărul device-urilor pe care este deschis un ebook. Cartea pe care am luat-o eu poate fi citită pe maxim 6 dispozitive.

DRM-ul poate fi dezactivat. Există destule programe care fac asta, dar am vrut să urmez calea standard, cum ar trebui să se chinuie un utilizator corect.

Ca să o transfer pe tabletă, mi-am călcat pe inimă și am instalat iTunes, program care ar trebui interzis prin lege. Însă, surpriză! iBooks nu recunoștea fișierul. Cartea apărea în aplicație, dar nu putea fi deschisă. Aparent, Apple nu dă doi bani pe DRM-ul Adobe. De ce ar susține cumpărarea ebook-urilor din alte surse, decât propriul magazin?

Așa am ajuns la Google Play Books. Aplicația nu e la fel de simpatică precum iBooks, dar nu doar că deschide cărțile cu DRM, dar și copierea cărților pe tabletă e mult mai simplă: urci fișierul pe site, dintr-un browser de PC, după care intri în aplicație pe tabletă și alegi să o salveze local pentru a o putea citi offline.

Asta a fost povestea pe scurt. Eu am pierdut vreo două ore din momentul în care am dat comanda până când a putut deschide cartea pe tabletă. Evident, că îmi pierdusem cheful s-o citesc după toate astea.

Ca de obicei, Apple nu sunt proști. Nesuferiți, clar. Acum, dacă stau să mă gândesc, aș da bucuros 7 euro în iTunes, ca să citesc cartea în iBooks, fără toată bătaia asta de cap, decât 19 lei, cât m-a costat cumpărând-o dintr-un magazin online, care, de fapt, nu poartă nicio vină.

Mai bine închizi ochii și deschizi buzunarul la puțină manipulare, decât să investești nervi și timp într-o chestie stupidă care n-ar fi trebuit să existe de la bun început.

Câteva idei la cald despre iOS 9 Beta 1

Încă o dată constat că majoritatea marilor site-uri de tech de afară, de frică sau din prea multă diplomație, omit să spună pe șleau multe din problemele produselor și serviciilor pe care le testează.  În special când vine vorba de nume mari, ca Apple sau Google, se ascund sub preș chestiile incomode. Iar pe mine m-a învățat cineva că un bun redactor e ală care știe să găsească și să le prezinte cititorilor și aspectele negative, nu doar chestiile bune, care sar oricui în ochi sau care îți sunt servite de PR.

În altă ordine de idei, după ce am citit cam toate prezentările primului beta de iOS 9, ceea ce am descoperit singur nu are mare legătură cu ce s-a scris pe The Verge sau Gizmodo. Nu că aș fi foarte nemulțumit de ceea ce am găsit. Știu la ce să mă aștept când vine vorba de un beta. Dar asta nu înseamnă că presa nu trebuie să menționeze problemele unui beta, doar pentru că este un beta.

Am testat pe iPhone 6, deci nu pot vorbi de noutățile aduse pentru iPad-uri È™i n-am niciun gând să-l instalez È™i pe iPad. 🙂

În general, ca funcționare la nivelul sistemului de operare, viteza operațiunilor principale mi s-a părut la fel. Nu se mișcă nici mai repede, nici mai prost.

Aplicațiile funcționează normal, cu câteva excepții. Plex nici nu vrea să pornească. Infuse Pro se închide când vrei să adaugi un media server nou. ”Settings” îți mănâncă ficații: se mișcă greu, îngheață și se blochează frecvent.

Că veni vorba de ”Settings”, noua funcÈ›ie de căutare e prezentă –  mai bine mai târziu decât niciodată. Căutarea se face pe toate categoriile È™i în toate direcÈ›iile – va căuta orice cuvânt, din orice pagină de setări, indiferent ce nivel de adâncime are È™i va afiÈ™a în cadrul rezultatelor locaÈ›ia exactă. Foarte util pentru cazul în care un cuvânt corespunde mai multor setări.

”Intelligence”, combinația colorată de Siri cu Spotlight, nu există. Ar fi trebui să apară la un swipe de la stânga la dreapta, dar ecranul inițial nu are decât căsuța de căutare. Nu recomandări bazate pe locație, nu știri, nu nimic. Deocamdată.

Apropo de căutare, nu înÈ›eleg de ce trebuie să-mi afiÈ™eze rezultate vechi – evenimente trecute È™i task-uri bifate. De asemenea, rezultatele au un format prea înalt, prea puÈ›ine elemente încap în primul ecran. Mai e È™i mica problemă a suprapunerii elementelor de pe bara de status peste căsuÈ›a de căutare. RelevanÈ›a rezultatelor nu e grozavă la început, dar am remarcat că se adaptează pe parcurs. Dacă ai deschis o anumită aplicaÈ›ie, aceasta va fi afiÈ™ată mai sus la următoarea căutare (dacă nu cumva e doar un bug la prima căutare).

Rezultatele apar destul de greoi, uneori durează și 2-3 secunde. Partea bună este că de la Settings poți să mai scoți din aplicațiile în cadrul cărora se face căutarea, în speranța că va fi mai rapidă.

Task switcher-ul arată altfel. Aplicațiile sunt mai mari, au dispărut contactele iar ordinea este inversă.

”Back to…” este o funcÈ›ie nouă pentru iOS, care există de câteva versiuni pe Android. Apare, de exemplu, într-o aplicaÈ›ie deschisă ca urmare a unei căutări È™i facilitează revenirea rapidă la ecranul anterior. Ciudată este însă amplasarea: pe bara de status, subÈ›ire È™i înghesuită. Pusă parcă în grabă, în loc de altă variantă pe moment.

Eram curios să văd Apple News, dar nici urmă de ea. În schimb, alte două aplicații noi: Find Friends și Find iPhone. Ambele fac exact ce spune și numele, cu mențiunea că cea din urmă localizează orice dispozitiv cu iOS pe care s-a folosit același cont. Ar mai fi aplicația iCloud Drive, un manager simplu de fișiere, care trebuie activat de la Settings.

Low Power Mode este poate cea mai așteptată opțiune pentru mulți. Se găsește într-un submeniu nou din Settings, dedicat bateriei. Odată activat, unele funcții, precum background app refresh, mail fetch și unele efecte vizuale vor fi dezactivate sau reduse. Asta este descrierea oficială și suficient de generică. Cu ocazia asta simbolul bateriei va fi colorat cu galben.

Nu o să mă hazardez să spun cât de eficient sau ineficient este noul mod de economisire a energiei, după numai jumătate de zi. Dar, ce mi s-a părut mie la acest beta a fost un consum mai mare decât la iOS 8 în condiții normale și o revenire la același nivel o dată cu activarea Low Power Mode-ului. O comparație în acest stadiu nu are niciun sens. Sunt multe aspecte care pot crește consumul la un sistem de operare aflat în testare.

Ce mi s-a părut ciudat a fost că în lista ”consumatorilor” de la Settings îmi afișează aplicații pe care nici nu le-am folosit și nici nu au rulat în background în intervalul respectiv. De exemplu, Apple Music, pe care nu am deschis-o decât o dată, pentru cinci secunde, să văd că funcționează, și care îmi apare că ar fi consumat 11% din cei 55% consumați per ansamblu, de toate aplicațiile.

Una peste alta, dacă nu aveți vreun interes profesional, ca mine, nu vă recomand să instalați primul beta de iOS 9, așa că nici nu explic cum se poate instala. Beta rămâne beta. Nici când e vorba de Apple și de iPhone nu e suficient de stabil și de funcțional pentru a mulțumi utilizatorul obișnuit. Sau mai ales.

O televiziune de știri la care chiar m-aș uita

Nu știu alții cum sunt, dar când vine vorba de televiziuni de știri sunt extrem de selectiv. Pentru că sunt rare cazurile în care obiectivismul și profesionalismul își găsesc loc sub același acoperiș. Mai ales la noi. Dar Reuters, pentru mine cel puțin, are ambele calități. Iar acum are și televiziune de știri.

Bine, nu televiziune de știri în sensul clasic, ci ceva mult mai frumos. Televiziune de știri pentru mobile: reuters.tv.

Featuring reportage by more than 2,500 journalists in 200 countries, Reuters TV promises to deliver a personalized TV news service through two core sections: Reuters Now and Live Feeds.

Reauters Now serveÈ™te È™tiri relevante locaÈ›iei în care te afli, descărcate automat în prealabil È™i gata de a fi urmărite offline. O funcÈ›ie interesantă este selectarea materialelor după lungime – poÈ›i alege reportaje de 5 minute sau de jumătate de oră.

Live Feeds este secțiunea standard care conține cele mai importante subiecte ale momentului, sub forma unui flux de știri onișnuit. Nu lipsesc, evident, nici notificările.

Din păcate, deocamdată aplicația este disponibilă doar în US și UK și doar pe iPhone. Prima lună este gratuită, apoi 2 dolari pe lună, prin in-app purchase. Și mă îndoiesc că va ajunge prea curând să fie disponibilă în România, cu conținut localizat. Dar, ca idee, cam asta ar fi televiziunea de știri modernă.

Despre aplicațiile Google pentru iOS

Mi-e greu să-mi imaginez pe cineva care să nu aibă nicio aplicație Google pe iPhone sau iPad. De device-urile cu Android nu vorbesc - acolo e clar, ești (aproape) obligat. Dar și ca utilizator de iOS, când ești mulțumit de un serviciu Google și nu ai de ce să îl înlocuiești, folosești și aplicația pentru el.

Eu am pe iOS, de bună voie și nesilit de nimeni, 11 aplicații Google: Chrome, Hangouts, Newsstand, Maps, YouTube, Drive, Sheets, Docs, Play Music, Play Books și Snapseed.

Problema e că Google își permite să nu-i pese prea tare de experiența de utilizare pe iOS și să facă aplicațiile pentru această platformă după aceleași principii ca pe Android. Nu mă refer la faptul că versiunile de Android au prioritate când vine vorba de funcții noi. E dreptul lor să-și avantajeze propria platformă. Mă refer la tehnologiile și modul de construcție al aplicațiilor care nu sunt automat eficiente pe iOS, dacă au fost pe Android.

Dincolo de designul aplicațiilor, care nu e chiar rău per ansablu, Google nu se sinchisește să-și modernizeze și să-și optimizeze aplicațiile de iOS. Două exemple în acest sens:

  • nu poÈ›i interacÈ›iona cu notificările (È™terge, răspunde, arhiva), chestie foarte utilă la Gmail, în special;
  • consum mare de memorie pe linie, în condiÈ›iile în care idevice-urile nu vin cu prea mult RAM; este o problemă de usabiltiy când, dacă treci la altă aplicaÈ›ie pentru un minut, când revii la aplicaÈ›ia Google aceasta È™i-a dat refresh la interfață pentru că a fost scoasă din memorie; ceea ce e foarte enervant, de exemplu, dacă citeÈ™ti o È™tire în NewsStand, iar când revii în aplicaÈ›ie nu mai eÈ™ti în pagina sau la paragraful la care rămăsesei; sunt jocuri complexe care consumă mai puÈ›ină memorie decât aplicaÈ›iile Google È™i care nu ies din saving state la fel de repede.

Nu sunt exemple individuale, ci valabile pe toată linia aplicațiilor Google pentru iOS, din cauza modului în care sunt construite.

Dacă Google crede că, arătând cât de bune sunt aplicațiile sale de Android și că cele de iOS merg prost din cauza platformei, va convinge utilizatorul să schimbe platformele, se înșeală.  Mai degrabă îl determină să caute alternative la aplicațiile Google. Repulsia utilizatorului față de un brand, în momentul în care acesta începe să fie nemulțumit, nu trebuie subestimată de nicio companie.

Care este news reader-ul meu preferat de iPad și de ce

Zilnic îmi trec prin Feedly cel puțin 500 de știri, majoritatea dintre ele consumându-le pe mobile. O parte pe Android, o parte pe iOS. Dacă pe Android Press este de departe cel mai bun (deși e neactualizat de mult timp), pe iOS mi s-a părut mai dificilă alegerea și am tot oscilat între 3-4 aplicații apropiate ca funcționalitate.

Și, în ciuda faptului că Reeder pare să fie cel mai lăudat, m-am oprit la Mr. Reader ($3.99). Da, e un nume groaznic dar developer-ul e neamÈ›. 🙂

Când consumi sute de știri pe zi îți trebuie o aplicație care îți permite să treci repede prin ele. Nu poți pierde vremea cu o interfață a la Flipboard, să treci peste știri una câte una, chiar dacă arată mai bine.

Și, dincolo de interfața potrivită, îmi place Mr. Reader din mai multe motive punctuale:
* pull to mark as read, jump to the next folder – când ajungi sfârÈ™itul unei liste de È™tiri dintr-un folder È™i continui să "tragi" de listă în sus, se marchează automat toate È™tirile prin care ai trecut ca citite È™i se deschide automat următorul folder care are È™tiri necitite; nu stai să marchezi manual as read È™i nu selectezi manual următorul folder (decât dacă È›ii neapărat);
* readability mode – este tras conÈ›inutul complet al posturilor, chiar dacă în RSS este parÈ›ial, È™i este optimizat pentru citire prin eliminarea formatului HTML È™i a elementelor ce nu È›in de articolul propriu-zis;
* configurare – poÈ›i să modifici aproape orice la el, de la formatul articolelor, la plasarea elementelor grafice, gesturi, teme etc.
* share independent – are un meniu de share propriu, cu foarte multe aplicaÈ›ii preconfigurate È™i posibilitatea adăugării altora; în altă ordine de idei nu eÈ™ti limitat la aplicaÈ›iile care apar în meniul implicit de share din iOS.

Nu e perfect, lipsesc câteva opțiuni mai puțin importante. De exemplu, nu poți să ordonezi cum vrei folderele din Feedly. Dar e cel mai bun pentru iPad, după mine, și îl recomand celor care se luptă zilnic cu sute știri.